Sobes.tech
Middle+

Ce modele de proiectare ai folosit în practică?

sobes.tech AI

Răspuns de la AI

În practică am aplicat următoarele modele de proiectare:

  1. Metoda Fabrica (Factory Method): Pentru crearea de obiecte de diferite tipuri fără a specifica clasa concretă de creare. Este utilă atunci când se lucrează cu diferite surse de date sau configurații.

    // Exemplu de utilizare a metodei fabrică
    class DataReader {
      read() {
        throw new Error("Metoda neimplementată");
      }
    }
    
    class FileReader extends DataReader {
      read() {
        console.log("Citire date din fișier...");
      }
    }
    
    class NetworkReader extends DataReader {
      read() {
        console.log("Citire date din rețea...");
      }
    }
    
    class DataReaderFactory {
      createReader(type) {
        switch (type) {
          case "file":
            return new FileReader();
          case "network":
            return new NetworkReader();
          default:
            throw new Error("Tip necunoscut de cititor");
        }
      }
    }
    
    const factory = new DataReaderFactory();
    const fileReader = factory.createReader("file");
    fileReader.read();
    
  2. Singleton (Singurul): Asigură existența unei singure instanțe a unei clase și oferă un punct global de acces la aceasta. Este folosit adesea pentru managerii de configurație sau conexiunile la baze de date.

    // Exemplu de utilizare a singleton-ului
    class ConfigManager {
      constructor() {
        if (ConfigManager.instance) {
          return ConfigManager.instance;
        }
        this.config = {};
        ConfigManager.instance = this;
      }
    
      setConfig(key, value) {
        this.config[key] = value;
      }
    
      getConfig(key) {
        return this.config[key];
      }
    }
    
    const instance1 = new ConfigManager();
    const instance2 = new ConfigManager();
    
    console.log(instance1 === instance2); // true
    
  3. Observator (Observator): Pentru implementarea relației "unu-la-mulți", unde la schimbarea stării unui obiect (editor) sunt notificați automat toți obiectele dependente (abonamentele). Folosit în sisteme de notificare, interfețe reactive.

    // Exemplu de utilizare a observatorului
    class Observable {
      constructor() {
        this.observers = [];
      }
    
      subscribe(observer) {
        this.observers.push(observer);
      }
    
      unsubscribe(observer) {
        this.observers = this.observers.filter(obs => obs !== observer);
      }
    
      notify(data) {
        this.observers.forEach(observer => observer.update(data));
      }
    }
    
    class Observer {
      update(data) {
        console.log("Primite actualizare:", data);
      }
    }
    
    const observable = new Observable();
    const observer1 = new Observer();
    const observer2 = new Observer();
    
    observable.subscribe(observer1);
    observable.subscribe(observer2);
    
    observable.notify("Date noi disponibile!");
    
  4. Strategie (Strategy): Pentru definirea unei familii de algoritmi, încapsularea fiecăruia și asigurarea înlocuibilității lor. Permite schimbarea algoritmului independent de clienți. Se folosește pentru diferite variante de procesare a datelor sau executare a operațiilor.

    // Exemplu de utilizare a strategiei
    class PaymentStrategy {
      pay(amount) {
        throw new Error("Metoda neimplementată");
      }
    }
    
    class CreditCardPayment extends PaymentStrategy {
      pay(amount) {
        console.log(`Plată de ${amount} folosind card de credit`);
      }
    }
    
    class PayPalPayment extends PaymentStrategy {
      pay(amount) {
        console.log(`Plată de ${amount} prin PayPal`);
      }
    }
    
    class PaymentContext {
      setStrategy(strategy) {
        this.strategy = strategy;
      }
    
      executePayment(amount) {
        this.strategy.pay(amount);
      }
    }
    
    const context = new PaymentContext();
    context.setStrategy(new CreditCardPayment());
    context.executePayment(100);
    
    context.setStrategy(new PayPalPayment());
    context.executePayment(50);
    
  5. Decoratoare (Decorator): Pentru adăugarea dinamică a noii funcționalități unui obiect fără a-i modifica structura. Înfășoară obiectul existent, oferind același interfaț ca și obiectul învelit, dar cu funcționalitate adăugată. Util pentru logare, validare, caching.

    // Exemplu de utilizare a decoratorului
    class Component {
      operation() {
        return "Component de bază";
      }
    }
    
    class Decorator {
      constructor(component) {
        this.component = component;
      }
    
      operation() {
        return this.component.operation();
      }
    }
    
    class ConcreteDecoratorA extends Decorator {
      operation() {
        return `ConcreteDecoratorA(${super.operation()})`;
      }
    }
    
    class ConcreteDecoratorB extends Decorator {
      operation() {
        return `ConcreteDecoratorB(${super.operation()})`;
      }
    }
    
    const simple = new Component();
    console.log(simple.operation());
    
    const decoratorA = new ConcreteDecoratorA(simple);
    console.log(decoratorA.operation());
    
    const decoratorB = new ConcreteDecoratorB(decoratorA);
    console.log(decoratorB.operation());
    
  6. Modul (Modul): Deși sistemul de module în Node.js este încorporat (CommonJS, ES Modules), pattern-ul Module în JavaScript (până la apariția modulelor native) era folosit pentru crearea membrilor privați și a interfeței publice. Este fundamentul pentru construirea unui cod încapsulat.

Aceste modele m-au ajutat să creez un cod mai structurat, scalabil și ușor de întreținut.