Ce este criteriul ușii din față?

Criteriul front-door este o metodă în inferența cauzală care permite evaluarea relației cauză-efect între variabile atunci când nu este posibil să controlăm direct toate variabilele ascunse (confounders). Se bazează pe utilizarea unei variabile intermediare (mediator), prin care trece efectul cauzal.

Condiția front-door:

1. Variabila intermediară (Z) mediază complet influența lui X asupra lui Y.
2. Nu există influență inversă de la X asupra variabilelor ascunse care afectează Z.
3. Toate căile de la Z la Y, cu excepția celei prin X, sunt blocate.

Exemplu: dacă X este o campanie publicitară, Z este vizionarea reclamei, Y este cumpărarea. Chiar dacă există factori ascunși care influențează X și Y, se poate evalua efectul lui X asupra lui Y prin Z.

Acest lucru permite evaluarea corectă a efectului cauzal atunci când criteriul clasic back-door nu este aplicabil.