Cum se implementează la nivel fizic o relație unu-la-unu între două tabele?

Relația unu-la-unu între două tabele la nivel fizic se implementează în mai multe moduri:

1. Cheie primară comună — ambele tabele au aceeași valoare a cheii primare, iar în una dintre ele această cheie acționează și ca cheie externă către cealaltă tabelă.

2. Cheie externă unică — într-un tabel se creează o cheie externă către alt tabel cu restricția UNIQUE, pentru a garanta că fiecărui înregistrări îi corespunde cel mult o înregistrare în tabelul asociat.

Exemplu cu cheie primară comună:

CREATE TABLE Persoana (
    PersoanaID INT PRIMARY KEY,
    Nume VARCHAR(100)
);

CREATE TABLE Pașaport (
    PersoanaID INT PRIMARY KEY,
    NumărPașaport VARCHAR(50),
    FOREIGN KEY (PersoanaID) REFERENCES Persoana(PersoanaID)
);

Aici, pentru fiecare înregistrare în Persoana, poate exista cel mult o înregistrare în Pașaport, și viceversa.