Care sunt diferențele dintre testarea funcțiilor și testarea cerințelor non-funcționale?

Testarea funcțiilor (testare funcțională) se concentrează pe verificarea faptului că software-ul îndeplinește funcțiile declarate și corespunde cerințelor funcționale. Verifică modul în care sistemul se comportă cu diferite intrări și scenarii de utilizare.

Testarea non-funcțională verifică caracteristicile sistemului care nu sunt direct legate de funcții specifice, ci de calitatea muncii: performanță, fiabilitate, securitate, ușurință în utilizare, scalabilitate etc.

Diferențele principale:

• Obiectul verificării: funcții și logică de business vs. parametri de calitate.
• Metode: teste funcționale (unitare, de integrare, de sistem) vs. teste de încărcare, stres, securitate.
• Scop: verificarea corectitudinii funcționării vs. verificarea calității și comportamentului sub sarcină sau în condiții speciale.

Exemplu: testarea butonului "Salvează" — test funcțional; testarea timpului de răspuns cu 1000 de utilizatori simultan — test non-funcțional.