Vorbește despre optimizarea utilizării invalidărilor în dezvoltarea iOS.

Utilizarea setNeedsDisplay() și setNeedsLayout(). setNeedsDisplay() programează re-desenarea vizualizării, în timp ce setNeedsLayout() programează actualizarea aranjamentului vizualizărilor. Ambele funcții nu efectuează actualizarea imediat, ci le plasează în coadă pentru următorul ciclu de actualizare a interfeței utilizatorului. Acest lucru permite sistemului să combine mai multe solicitări de actualizare într-o singură trecere, reducând suprasarcina.

Utilizarea CALayer pentru optimizarea randării. CALayer este un obiect ușor care gestionează conținutul vizual, dar nu procesează evenimente. Randarea straturilor are loc adesea în afara firului principal, ceea ce îmbunătățește performanța. Proprietățile stratului, cum ar fi opacity, transform și backgroundColor, pot fi animate fără a fi nevoie să redeseneze întreaga ierarhie de vizualizări.

Minimizarea zonelor de redesenare. Sistemul iOS încearcă să redeseneze doar partea ecranului care s-a schimbat. Cu toate acestea, dacă apelul setNeedsDisplay() este făcut pe o vizualizare care acoperă o zonă mare sau pe o vizualizare opacă, sistemul poate fi nevoit să redeseneze o mare parte a ecranului. Ar trebui să încercați să apelați setNeedsDisplay() pe cea mai mică vizualizare posibilă care trebuie actualizată.

Încărcarea întârziată a conținutului. Dacă o vizualizare conține mult conținut (de exemplu, o listă lungă în UITableView sau UICollectionView), nu trebuie să redați întreg conținutul imediat. În schimb, încărcați și afișați conținutul pe măsură ce apare pe ecran (la cerere). Acest lucru poate reduce semnificativ sarcina asupra sistemului în timpul încărcării inițiale și al derulării.

Utilizarea cache-ului. Dacă randarea unei anumite părți a vizualizării durează mult timp și nu se schimbă frecvent, puteți cachea rezultatul randării (de exemplu, ca UIImage). La randările ulterioare, pur și simplu utilizați imaginea cache-ată în loc să redesenați.

Exemplu de utilizare a setNeedsDisplay():

class MyView: UIView {
    override func draw(_ rect: CGRect) {
        // Cod de randare
    }

    func updateContent() {
        // Modificarea datelor care afectează randarea
        setNeedsDisplay() // Planificare pentru redesenare
    }
}

Exemplu de utilizare a setNeedsLayout():

class MyContainerView: UIView {
    private let subview: UIView

    init(subview: UIView) {
        self.subview = subview
        super.init(frame: .zero)
        addSubview(subview)
    }

    required init?(coder: NSCoder) {
        fatalError("init(coder:) nu a fost implementat")
    }

    override func layoutSubviews() {
        super.layoutSubviews()
        // Actualizarea cadrului subvizualizării
        subview.frame = bounds.insetBy(dx: 10, dy: 10)
    }

    func rearrangeSubviews() {
        // Schimbarea aranjamentului subvizualizării
        setNeedsLayout() // Planificare pentru rearanjare
    }
}