În Go, memoria stivei crește dinamic pe măsură ce este necesar. La apelarea funcțiilor, se creează noi cadre de stivă, iar dacă stiva curentă nu este suficientă, runtime-ul alocă automat o stivă mai mare și copiază datele acolo. Acest lucru permite utilizarea eficientă a memoriei, începând cu o stivă mică și extinzând-o în cazul apelurilor recursive profunde sau al unui număr mare de variabile locale.

Exemplu: în cazul unei recursii profunde, stiva va crește automat, fără a fi nevoie de gestionare manuală a dimensiunii.

Anterior În continuare