Ce abordare ați folosit la construirea arhitecturii proiectului dvs.?

Am folosit o abordare bazată pe componente, urmând principiile designului atomic. Am împărțit proiectul în componente mici, reutilizabile, grupate după nivelurile de abstractizare: atomi, molecule, organisme, șabloane și pagini.

• Atomi: Elemente de bază (buton, câmpuri de intrare, pictograme).
• Molecule: Combinații de atomi (câmp de intrare cu buton).
• Organisme: Grupuri de molecule și/sau atomi (antet, subsol).
• Șabloane: Compoziții de organisme și molecule care definesc structura paginii (layout-ul paginii).
• Pagini: Instanțe concrete ale șabloanelor cu date reale.

Aceasta a permis:

• O înaltă reutilizare a codului
• Ușurința de întreținere și scalare
• Ușurința testării componentelor
• O mai bună interacțiune între designeri și dezvoltatori

Am folosit React (sau Vue.js, în funcție de framework-ul utilizat în proiect), gestionând starea prin Redux (sau Vuex).

Structura directoarelor este organizată pe componente, nu pe tipul fișierului, ceea ce îmbunătățește accesibilitatea și coeziunea codului.

// Exemplu de structură a directoarelor
src/
  components/
    atoms/
      Button/
        Button.js
        Button.module.css
    molecules/
      InputWithButton/
        InputWithButton.js
        InputWithButton.module.css
    organisms/
      Header/
        Header.js
        Header.module.css
  containers/ // Pentru componente legate de logică și date
    UserList/
      UserList.js
      UserList.module.css
  pages/
    HomePage/
      HomePage.js
      HomePage.module.css
  redux/ // Sau Vuex
    actions/
    reducers/
    store.js
  utils/ // Funcții auxiliare
  api/ // Lucru cu API