Puteți explica ce se înțelege prin termenul 'cheie' în contextul stocării datelor sau al sistemelor de gestionare a bazelor de date?

În contextul stocării datelor și al sistemelor de gestionare a bazelor de date (SGBD), termenul „cheie” se referă de obicei la un identificator unic al unei înregistrări sau set de date. Cheia este utilizată pentru căutări rapide, sortare și pentru asigurarea integrității datelor.

Tipuri principale de chei:

• Cheie primară (Primary Key) — identificator unic al unei înregistrări dintr-un tabel, care nu poate fi NULL și trebuie să fie unic.
• Cheie externă (Foreign Key) — câmp sau set de câmpuri care fac referire la cheia primară a altei tabele, asigurând legătura între tabele.
• Cheie unică (Unique Key) — garantează unicitatea valorilor într-o coloană, dar poate permite NULL.

Exemplu: în tabelul de utilizatori, câmpul user_id poate fi cheia primară, identificând în mod unic fiecare utilizator.